Lista cu analize la sânge – Ghid complet pentru interpretarea corectă

Ionel Asandulescu

Analize Sange

Analizele de sânge sunt esențiale pentru detectarea problemelor de sănătate în stadii incipiente. Din păcate, mulți oameni nu înțeleg semnificația rezultatelor și uită să discute cu medicul despre interpretarea analizelor.

În acest ghid vei găsi o prezentare completă a principalelor analize de sânge, valori normale de referință și semnificația rezultatelor pentru sănătatea ta.

Hemograma completă

Hemograma oferă informații despre celulele sanguine – globule roșii, globule albe și trombocite. Iată ce indică fiecare în parte:

Hemoglobina (Hb)

  • Valori normale: 12–16 g/dl (femei), 14–18 g/dl (bărbați)
  • Scăzută: anemie
  • Crescută: boli de ficat, fumat, deshidratare

Hematocrit (Ht)

  • Valori normale: 37–47% (femei), 40–54% (bărbați)
  • Scăzut: anemie
  • Crescut: policitemie vera (boală hematologică)

Globule roșii (RBC)

  • Valori normale: 4–5,2 milioane/mm3 (femei), 4,5–6 milioane/mm3 (bărbați)
  • Scăzute: anemie
  • Crescute: policitemie

Globule albe (WBC)

  • Valori normale: 4.000-10.000/mm3
  • Scăzute: infecții, chimioterapie, radioterapie
  • Crescute: infecții bacteriene, inflamații, leucemie

Trombocite

  • Valori normale: 150.000–400.000/mm3
  • Scăzute: cheaguri de sânge, chimioterapie
  • Crescute: inflamații, infecții, anumite cancere

Hemograma dezvăluie o multitudine de probleme, de la infecții și inflamații până la anemie sau cancer.

Analize pentru funcția hepatică

Ficatul este un “laborator” esențial al organismului. Iată ce ne spun analizele hepatice:

Transaminaze (ALT/AST)

  • Valori normale: până la 35/40 U/L
  • Crescute: hepatită, ciroză hepatică, consum de alcool

Bilirubina

  • Normal: până la 1,2 mg/dl
  • Crescută: hepatită, blocaj biliar, anemie hemolitică

Proteine serice

  • Normale: 6-8 g/dl.
  • Scăzute: ciroză hepatică, malnutriție
  • Crescute: boli hepatice, infecții cronice

Prin urmare, analizele hepatice indică leziuni ale ficatului, boli inflamatorii sau biliare.

Profil lipidic

Colesterolul și trigliceridele sunt grăsimi esențiale din sânge. Dar crescute, reprezintă factori de risc:

Colesterol total

  • Valori normale: sub 200 mg/dl
  • Crescut: risc cardiac, accident vascular cerebral

LDL (colesterol “rău”)

  • Normal: sub 100 mg/dl
  • Crescut: plăci de aterom, infarct

HDL (colesterol “bun”)

  • Normal: peste 60 mg/dl
  • Scăzut: ateroscleroză, boli cardiovasculare

Trigliceride

  • Normal: sub 150 mg/dl
  • Crescute: boli cardiace, diabet zaharat

Profilul lipidic evaluatează riscul de boli cardiovasculare și necesitatea unui tratament de reducere a colesterolului.

Glicemie

Zahărul din sânge trebuie menținut în limite normale:

  • Normal: 70-100 mg/dl (în sânge)
  • Crescut: diabet zaharat, rezistență la insulină

Hiperglicemia cronică duce la complicații vasculare și nervoase pe termen lung.

Uree serică

Ureea este produsă în ficat, eliminată prin rinichi. Valorile sale indică:

  • Normal: 15-40 mg/dl
  • Crescută: insuficiență renală, deshidratare severă

Deci ureea reflectă funcția de filtrare renală.

Creatinină

Și creatinina este eliminată prin filtrarea renală. Nivelul său arată:

  • Normal: 0,5-1,1 mg/dl (femei), 0,6-1,2 mg/dl (bărbați)
  • Crescută: insuficiență renală acută sau cronică

Creatinina și ureea sunt indicatori ai sănătății rinichilor.

Enzime cardiace

Două enzime ajută la detectarea unui infarct:

  • Troponina: valori crescute indică un infarct recent
  • CK-MB: creșteri semnificative arată leziuni cardiace

Deci aceste două enzime confirmă sau infirmă prezența unui infarct miocardic.

Proteina C reactivă (CRP)

Această proteină crește spectaculos în infecții, inflamații sau traumatisme:

  • Normal: sub 6 mg/L
  • Crescută: infarct, accident vascular, artrită reumatoidă

CRP este un marker sensibil al stărilor inflamatorii din organism.

TSH

Hormonul TSH reglează funcția tiroidei. Valorile sale indică:

  • Normal: 0,4 – 4 micriU/ml
  • Crescut: hipotiroidism
  • Scăzut: hipertiroidism

Deci dozarea TSH diagnostichează afecțiunile glandei tiroide.

Antigenul prostata-specific (PSA)

PSA este produs de prostata bărbaților, iar valorile crescute sugerează:

  • Normal: sub 4 ng/ml
  • Crescut: hipertrofie benignă de prostată, cancer de prostată

PSA depistează din timp anomalii ale prostatei.

VDRL

Această analiză detectează sifilisul:

  • Negativ: lipsește infecția
  • Pozitiv: indică prezența sifilisului

Testul VDRL este standard pentru depistarea sifilisului.

Timpul de coagulare (INR)

INR evaluează tendința sângelui de a se coagula:

  • Normal: 0,8 – 1,2
  • Crescut: risc de hemoragii, tratament cu anticoagulante

INR se folosește pentru monitorizarea tratamentului anticoagulant.

Feritina

Feritina este proteină care stochează fierul în organism. Valorile sale arată:

  • Normal: 12-150 ng/ml
  • Scăzută: anemie feriprivă
  • Crescută: hemochromatoză (supraîncărcare cu fier)

Feritina apreciază rezervele de fier din organism.

Calciu seric

Calciul este un mineral esențial, iar analiza sa serică evidențiază:

  • Normal: 8,5-10,5 mg/dl
  • Scăzut: osteoporoză, tulburări paratiroidiene
  • Crescut: hiperparatiroidism, cancer osos, boli renale

Calcemia reflectă metabolismul calciului și sănătatea oaselor.

Sodiu și potasiu

Acești electroliți trebuie menținuți în limite normale:

  • Sodiu: 135-145 mEq/L
  • Potasiu: 3,5–5 mEq/L

Valorile anormale sugerează dezechilibre hidro-electrolitice.

Infecția cu Helicobacter Pylori

Prezența acestei bacterii se testează astfel:

  • Test respirator cu uree (normal = negativ)
  • Test de scaun (normal = negativ)
  • Anticorpi IgG anti-H. Pylori (normali = negativi)

Rezultatele pozitive indică infecție activă cu H. Pylori.

Electroforeza

Separă componentele proteinelor din ser, evaluând:

  • Proteine totale (valori normale)
  • Albumine (scăzute în boli cronice)
  • Globuline (crescute în infecții, inflamații)

Electroforeza apreciază simptome generale de boală.

Elemente în urină

Urograma dezvăluie afecțiuni renale sau metabolice:

  • Proteine – rezultat pozitiv arată afectare renală
  • Glucoză – prezență crescută la diabetici
  • Sediment urinar – bacterii, globule roșii, cilindri (semn de infecție sau litiază)

Examenul sumar de urină depistează anomalii renale și generale.

Markeri tumorali

Detectează diferite tipuri de cancer:

  • PSA – cancer de prostată
  • CA 125 – cancer ovarian
  • AFP – cancer hepatic
  • CEA – cancer colorectal, pancreatic, mamar
  • PAP – cancer pancreatic

Markerii tumorali permit diagnosticul precoce al cancerelor.

Imunologie

Investighează funcția sistemului imunitar și boli autoimune:

  • VSH, proteina C reactivă – inflamație
  • Factor reumatoid, anticorpi antinucleari – boli reumatismale
  • Tiroglobulina, anticorpi antitiroidieni – afecțiuni tiroidiene

Imunologia explică și depistează boli mediate imunologic.

Electroforeza hemoglobină

Depistează anemiile ereditare, precum:

  • Talasemia
  • Anemia falciformă
  • Anemia cu hemoglobină instabilă

Electroforeza Hb stabilește tipul genetic de anemie.

Examen genetic

Identifică anomalii genetice:

  • HLA B27 – predispoziție la spondilartrite
  • Factor V Leiden – trombofilie ereditară
  • BRCA – risc genetic pentru cancer
  • Genetică moleculară – depistare mutații specifice

Testările genetice explică și anticipă anumite boli.

Serologie infecțioasă

Detectează infecții virale, bacteriene sau parasitare:

  • Ag, Ac anti-HIV – SIDA
  • Ag HBs, Ac anti HVC, VDRL – infecții cu transmitere sexuală
  • Ac anticitomegalovirus, rubeolă, toxoplasmoză, malarie – boli infecțioase

Serologia dezvăluie infecțiile contractate de organism.

Anticorpi antifosfolipidici

Cresc în anumite afecțiuni autoimune cu risc trombotic:

  • Ac anti-cardiolipina, anti-beta2 glicoproteina – Sindrom antifosfolipidic
  • Lupus anticoagulant – Lupus eritematos sistemic

Anticorpii antifosfolipidici indică risc trombotic și au valoare diagnostică.

Factori de coagulare

Evaluează sistemul de coagulare sanguină:

  • Timp Quick, APTT, fibrinogen – deficit de factori de coagulare
  • D-dimeri – coagulare intravasculară diseminată
  • Antitrombina III – deficit congenital cu risc trombotic

Factorii de coagulare depistează tendința de sângerare sau cheaguri.

Vitamine și minerale

Dozează nivelul unor vitamine și electroliți:

  • Vitamina D – metabolism osos și imunitate
  • Vitamina B12 – anemie pernicioasă
  • Fier, cupru – necesar de suplimentare
  • Magneziu, zinc – stări de oboseală, căderi de păr

Vitaminele și mineralele se interpretează în context clinic.

Întrebări frecvente despre analizele de sânge

De câte ori pe an este recomandat să faci analize?

Pentru adulții sănătoși, analizele de rutină se recomandă anual. La suspiciunea unei afecțiuni sau în boli cronice, analizele se repetă mai des.

Ce analize se fac pentru un bilanț de sănătate complet?

Pentru un check-up complet sunt indicate: hemogramă, glicemie, colesterol, transaminaze, creatinină, examen sumar de urină, TSH.

Când trebuie recoltate analizele de sânge?

Ideal este dimineața, pe stomacul gol, după 8-12 ore de repaus alimentar. Unele analize cer și repaus de medicamente sau suplimente.

De ce trebuie consultat medicul pentru interpretarea analizelor?

Doar medicul poate interpreta corect rezultatele raportate la istoricul medical, diagnostic și contextul clinic al pacientului.

Când se impun analize hormonale sau de fertilitate?

La adolescent/adult pentru evaluarea dezvoltării și fertilității, în amenoree, infertilitate, tulburări dismetabolice, modificări de greutate.

Concluzie

Analizele de sânge oferă informații cruciale despre starea de sănătate, ajutând la depistarea precoce a unor boli. Medicul va indica setul de investigații necesare fiecărui pacient în parte.

Este esențial ca rezultatele să fie interpretate corect în contextul tabloului clinic. Doar astfel analizele își ating rolul de instrumente eficiente de evaluare a sănătății.

Lasă un comentariu