Analizele de sânge sunt esențiale pentru detectarea problemelor de sănătate în stadii incipiente. Din păcate, mulți oameni nu înțeleg semnificația rezultatelor și uită să discute cu medicul despre interpretarea analizelor.
În acest ghid vei găsi o prezentare completă a principalelor analize de sânge, valori normale de referință și semnificația rezultatelor pentru sănătatea ta.
Rezumat
Hemograma completă
Hemograma oferă informații despre celulele sanguine – globule roșii, globule albe și trombocite. Iată ce indică fiecare în parte:
Hemoglobina (Hb)
- Valori normale: 12–16 g/dl (femei), 14–18 g/dl (bărbați)
- Scăzută: anemie
- Crescută: boli de ficat, fumat, deshidratare
Hematocrit (Ht)
- Valori normale: 37–47% (femei), 40–54% (bărbați)
- Scăzut: anemie
- Crescut: policitemie vera (boală hematologică)
Globule roșii (RBC)
- Valori normale: 4–5,2 milioane/mm3 (femei), 4,5–6 milioane/mm3 (bărbați)
- Scăzute: anemie
- Crescute: policitemie
Globule albe (WBC)
- Valori normale: 4.000-10.000/mm3
- Scăzute: infecții, chimioterapie, radioterapie
- Crescute: infecții bacteriene, inflamații, leucemie
Trombocite
- Valori normale: 150.000–400.000/mm3
- Scăzute: cheaguri de sânge, chimioterapie
- Crescute: inflamații, infecții, anumite cancere
Hemograma dezvăluie o multitudine de probleme, de la infecții și inflamații până la anemie sau cancer.
Analize pentru funcția hepatică
Ficatul este un “laborator” esențial al organismului. Iată ce ne spun analizele hepatice:
Transaminaze (ALT/AST)
- Valori normale: până la 35/40 U/L
- Crescute: hepatită, ciroză hepatică, consum de alcool
Bilirubina
- Normal: până la 1,2 mg/dl
- Crescută: hepatită, blocaj biliar, anemie hemolitică
Proteine serice
- Normale: 6-8 g/dl.
- Scăzute: ciroză hepatică, malnutriție
- Crescute: boli hepatice, infecții cronice
Prin urmare, analizele hepatice indică leziuni ale ficatului, boli inflamatorii sau biliare.
Profil lipidic
Colesterolul și trigliceridele sunt grăsimi esențiale din sânge. Dar crescute, reprezintă factori de risc:
Colesterol total
- Valori normale: sub 200 mg/dl
- Crescut: risc cardiac, accident vascular cerebral
LDL (colesterol “rău”)
- Normal: sub 100 mg/dl
- Crescut: plăci de aterom, infarct
HDL (colesterol “bun”)
- Normal: peste 60 mg/dl
- Scăzut: ateroscleroză, boli cardiovasculare
Trigliceride
- Normal: sub 150 mg/dl
- Crescute: boli cardiace, diabet zaharat
Profilul lipidic evaluatează riscul de boli cardiovasculare și necesitatea unui tratament de reducere a colesterolului.
Glicemie
Zahărul din sânge trebuie menținut în limite normale:
- Normal: 70-100 mg/dl (în sânge)
- Crescut: diabet zaharat, rezistență la insulină
Hiperglicemia cronică duce la complicații vasculare și nervoase pe termen lung.
Uree serică
Ureea este produsă în ficat, eliminată prin rinichi. Valorile sale indică:
- Normal: 15-40 mg/dl
- Crescută: insuficiență renală, deshidratare severă
Deci ureea reflectă funcția de filtrare renală.
Creatinină
Și creatinina este eliminată prin filtrarea renală. Nivelul său arată:
- Normal: 0,5-1,1 mg/dl (femei), 0,6-1,2 mg/dl (bărbați)
- Crescută: insuficiență renală acută sau cronică
Creatinina și ureea sunt indicatori ai sănătății rinichilor.
Enzime cardiace
Două enzime ajută la detectarea unui infarct:
- Troponina: valori crescute indică un infarct recent
- CK-MB: creșteri semnificative arată leziuni cardiace
Deci aceste două enzime confirmă sau infirmă prezența unui infarct miocardic.
Proteina C reactivă (CRP)
Această proteină crește spectaculos în infecții, inflamații sau traumatisme:
- Normal: sub 6 mg/L
- Crescută: infarct, accident vascular, artrită reumatoidă
CRP este un marker sensibil al stărilor inflamatorii din organism.
TSH
Hormonul TSH reglează funcția tiroidei. Valorile sale indică:
- Normal: 0,4 – 4 micriU/ml
- Crescut: hipotiroidism
- Scăzut: hipertiroidism
Deci dozarea TSH diagnostichează afecțiunile glandei tiroide.
Antigenul prostata-specific (PSA)
PSA este produs de prostata bărbaților, iar valorile crescute sugerează:
- Normal: sub 4 ng/ml
- Crescut: hipertrofie benignă de prostată, cancer de prostată
PSA depistează din timp anomalii ale prostatei.
VDRL
Această analiză detectează sifilisul:
- Negativ: lipsește infecția
- Pozitiv: indică prezența sifilisului
Testul VDRL este standard pentru depistarea sifilisului.
Timpul de coagulare (INR)
INR evaluează tendința sângelui de a se coagula:
- Normal: 0,8 – 1,2
- Crescut: risc de hemoragii, tratament cu anticoagulante
INR se folosește pentru monitorizarea tratamentului anticoagulant.
Feritina
Feritina este proteină care stochează fierul în organism. Valorile sale arată:
- Normal: 12-150 ng/ml
- Scăzută: anemie feriprivă
- Crescută: hemochromatoză (supraîncărcare cu fier)
Feritina apreciază rezervele de fier din organism.
Calciu seric
Calciul este un mineral esențial, iar analiza sa serică evidențiază:
- Normal: 8,5-10,5 mg/dl
- Scăzut: osteoporoză, tulburări paratiroidiene
- Crescut: hiperparatiroidism, cancer osos, boli renale
Calcemia reflectă metabolismul calciului și sănătatea oaselor.
Sodiu și potasiu
Acești electroliți trebuie menținuți în limite normale:
- Sodiu: 135-145 mEq/L
- Potasiu: 3,5–5 mEq/L
Valorile anormale sugerează dezechilibre hidro-electrolitice.
Infecția cu Helicobacter Pylori
Prezența acestei bacterii se testează astfel:
- Test respirator cu uree (normal = negativ)
- Test de scaun (normal = negativ)
- Anticorpi IgG anti-H. Pylori (normali = negativi)
Rezultatele pozitive indică infecție activă cu H. Pylori.
Electroforeza
Separă componentele proteinelor din ser, evaluând:
- Proteine totale (valori normale)
- Albumine (scăzute în boli cronice)
- Globuline (crescute în infecții, inflamații)
Electroforeza apreciază simptome generale de boală.
Elemente în urină
Urograma dezvăluie afecțiuni renale sau metabolice:
- Proteine – rezultat pozitiv arată afectare renală
- Glucoză – prezență crescută la diabetici
- Sediment urinar – bacterii, globule roșii, cilindri (semn de infecție sau litiază)
Examenul sumar de urină depistează anomalii renale și generale.
Markeri tumorali
Detectează diferite tipuri de cancer:
- PSA – cancer de prostată
- CA 125 – cancer ovarian
- AFP – cancer hepatic
- CEA – cancer colorectal, pancreatic, mamar
- PAP – cancer pancreatic
Markerii tumorali permit diagnosticul precoce al cancerelor.
Imunologie
Investighează funcția sistemului imunitar și boli autoimune:
- VSH, proteina C reactivă – inflamație
- Factor reumatoid, anticorpi antinucleari – boli reumatismale
- Tiroglobulina, anticorpi antitiroidieni – afecțiuni tiroidiene
Imunologia explică și depistează boli mediate imunologic.
Electroforeza hemoglobină
Depistează anemiile ereditare, precum:
- Talasemia
- Anemia falciformă
- Anemia cu hemoglobină instabilă
Electroforeza Hb stabilește tipul genetic de anemie.
Examen genetic
Identifică anomalii genetice:
- HLA B27 – predispoziție la spondilartrite
- Factor V Leiden – trombofilie ereditară
- BRCA – risc genetic pentru cancer
- Genetică moleculară – depistare mutații specifice
Testările genetice explică și anticipă anumite boli.
Serologie infecțioasă
Detectează infecții virale, bacteriene sau parasitare:
- Ag, Ac anti-HIV – SIDA
- Ag HBs, Ac anti HVC, VDRL – infecții cu transmitere sexuală
- Ac anticitomegalovirus, rubeolă, toxoplasmoză, malarie – boli infecțioase
Serologia dezvăluie infecțiile contractate de organism.
Anticorpi antifosfolipidici
Cresc în anumite afecțiuni autoimune cu risc trombotic:
- Ac anti-cardiolipina, anti-beta2 glicoproteina – Sindrom antifosfolipidic
- Lupus anticoagulant – Lupus eritematos sistemic
Anticorpii antifosfolipidici indică risc trombotic și au valoare diagnostică.
Factori de coagulare
Evaluează sistemul de coagulare sanguină:
- Timp Quick, APTT, fibrinogen – deficit de factori de coagulare
- D-dimeri – coagulare intravasculară diseminată
- Antitrombina III – deficit congenital cu risc trombotic
Factorii de coagulare depistează tendința de sângerare sau cheaguri.
Vitamine și minerale
Dozează nivelul unor vitamine și electroliți:
- Vitamina D – metabolism osos și imunitate
- Vitamina B12 – anemie pernicioasă
- Fier, cupru – necesar de suplimentare
- Magneziu, zinc – stări de oboseală, căderi de păr
Vitaminele și mineralele se interpretează în context clinic.
Întrebări frecvente despre analizele de sânge
De câte ori pe an este recomandat să faci analize?
Pentru adulții sănătoși, analizele de rutină se recomandă anual. La suspiciunea unei afecțiuni sau în boli cronice, analizele se repetă mai des.
Ce analize se fac pentru un bilanț de sănătate complet?
Pentru un check-up complet sunt indicate: hemogramă, glicemie, colesterol, transaminaze, creatinină, examen sumar de urină, TSH.
Când trebuie recoltate analizele de sânge?
Ideal este dimineața, pe stomacul gol, după 8-12 ore de repaus alimentar. Unele analize cer și repaus de medicamente sau suplimente.
De ce trebuie consultat medicul pentru interpretarea analizelor?
Doar medicul poate interpreta corect rezultatele raportate la istoricul medical, diagnostic și contextul clinic al pacientului.
Când se impun analize hormonale sau de fertilitate?
La adolescent/adult pentru evaluarea dezvoltării și fertilității, în amenoree, infertilitate, tulburări dismetabolice, modificări de greutate.
Concluzie
Analizele de sânge oferă informații cruciale despre starea de sănătate, ajutând la depistarea precoce a unor boli. Medicul va indica setul de investigații necesare fiecărui pacient în parte.
Este esențial ca rezultatele să fie interpretate corect în contextul tabloului clinic. Doar astfel analizele își ating rolul de instrumente eficiente de evaluare a sănătății.